Divorțul se poate face în România dacă a fost încheiată căsătoria în România sau căsătoria încheiată în străinătate a fost recunoscut de către România.
În cazul în care sunt îndeplinite condițiile anterioare, desfacerea căsătoriei se poate face fie pe cale judiciară, de către instanța de judecată, fie prin acord.
Divorțul la instanța de judecată
În cazurile în care ambii soți nu sunt de acord cu desfacerea căsătoriei, cu motivele de divorț sau cu termenii acestuia, procedura judiciară este singura cale prin care se poate desface căsătoria.
Procesul poate fi inițiat de oricare dintre soți și se va judecata în două grade de jurisdicție, existând o fază în fața unei prime instanțe (judecătoria) și o fază de apel în fața unei instanțe superioare.
Localizarea acestor instanțe sau competența teritorială se vor determina în funcție de locul în care soții au avut ultimul domiciliu comun și dacă acesta a fost sau nu pe teritoriul României.
Divorțul prin acordul părților
În cazul în care soții pot ajunge la un acord cu privire la desfacerea căsătoriei și la termenii divorțului, întreaga procedură se poate face în baza acestui acord, fiind mult mai rapidă și mai ușor de gestionat.
Divorțul prin acord poate fi efectuat de instanța de judecată, de notarul public sau chiar de serviciul de stare civilă din cadrul primăriei, fiecare dintre variante având anumite avantaje și dezavantaje.
Cea mai ieftină variantă este divorțul prin acord la starea civilă, dar această opțiune nu este posibilă în cazul în care soții au copii. De asemenea, este de recomandat să se urmeze această variantă numai în cazurile în care termenii divorțului sunt foarte clari, ofițerul de stare civilă neavând rolul de mediator între părți.
Variantă rapidă și usoară pentru cuplurile care au copii minori este divorțul prin acord în fața unui notar public. În cadrul acestei proceduri va putea fi stabilit și domiciliul copiilor minori în urma divorțului, dar și dreptul de vizită și pensia de întreținere. Notarul public va ajuta părțile să ajungă la acord în toate punctele necesare pentru a se putea pronunța divorțul.
Ambele proceduri, atât cea în fața ofițerului de stare civilă, cât și cea în fața notarului public, se vor efectua în două etape, soții depunând cererea de divorț într-o primă fază și urmând să aștepte o perioadă de 30 de zile înainte de a putea semna acordul final. Această perioadă are caracterul unui termen în care părțile se pot răzgândi cu privire la divorț și este obligatorie. Dacă soții se răzgândesc în această perioadă, pot pur și simplu să nu dea curs celei de-a doua faze a divorțului, iar cererea va fi anulată.
A treia variantă de divorț prin acord este cea în fața instanței de judecată. Cu toate că procedura este similară cu aceea din cazul lipsei acordului, dacă toți termenii divorțului sunt stabiliți prin acord, procesul este mai ușor și mai rapid. Taxele în cadrul acestei proceduri sunt ușor mai reduse față de cele din cadrul procedurii notariale, dar avantajul procedurii în fața instanței constă în faptul că părțile pot fi reprezentate în proces, prezenta lor nefiind obligatorie, spre deosebire de celelalte două variante anterioare.
Necesitatea de a angaja un avocat la divorț
Asistența juridică nu este obligatorie în niciuna dintre variantele de mai sus, dar este recomandabil ca termenii divorțului să fie discutați cu un avocat întrucât sunt multe elemente ce trebuie avute în vedere, indiferent de existența sau lipsa unui acord între soți.
Ce e important de știut este faptul că o decizie finală în care sunt tratate toate punctele necesare în divorț va fi mai ușor de pus în executare ulterior decât una din care lipsesc elemente esențiale sau una în care acestea sunt tratate într-o manieră incompletă.
Dacă aveți nevoie de mai multe informații despre acest subiect, ne puteți contacta oricând.