Răpirea internațională de copii face obiectul Convenției de la Haga din 1980.
Este definită ca situația în care unul dintre părinția schimbă reședința obișnuită a copilului dintr-un stat în altul sau refuză returnarea acestuia.
Deși este adesea confundată cu o acuzație penală, răpirea internațională de copii este un caz civil. În principiu, este un mecanism conceput să protejeze drepturile copiilor.
Când poate exista răpirea internațională de copii
Această situație poate interveni atunci când un copil are reședința obișnuită într-un stat, iar unul dintre părinți, fără o hotărâre judecătorească și fără acordul celuilalt părinte, decide să-i schimbe reședința într-o altă țară.
Convenția se aplică și în cazul în care transportul copilului s-a făcut în mod legal, dar se refuză returnarea acestuia la reședința obișnuită.
Ce se poate obține într-un dosar privind răpirea internațională de copii
În asemenea cazuri, judecătorul poate decide dacă minorul trebuie returnat la reședința obișnuită sau nu.
Cererea se judecă de o instanță civilă și nu este un caz penal. Ceea ce se poate obține este o hotărâre judecătorească ce poate fi pusă în executare. În baza acesteia, copilul poate fi returnat la reședința obișnuită.
Dacă părintele continuă să refuze, poate fi amendat.
Instanța poate respinge cererea?
Da, însă numai pentru motive foarte stricte.
Aceste motive sunt prevăzute de art. 13 din Convenția de la Haga:
- dacă persoana, instituţia sau organismul care avea în îngrijire copilul nu exercita efectiv dreptul privind încredinţarea la data deplasarii sau neinnapoierii, ori consimtise sau achiesase ulterior acestei deplasări sau neinnapoieri; sau
- dacă exista un risc grav ca înapoierea copilului sa-l expuna unui pericol fizic sau psihic sau ca în orice alt chip sa-l situeze într-o situaţie intolerabila.
Cum se formulează o cerere privind răpirea internațională de copii
Dacă minorul a fost mutat sau reținut în România, este important să înțelegi procedura de aplicare a Convenției aici.
În acest sens, Legea nr. 369/2004 prevede un dublu grad de jurisdicție pentru aceste cereri.
Tribunalul București va judeca dosarul în primă instanță. Dacă se formulează apel, acesta va reveni Curții de Apel București.
Procedura poate fi inițiată fie direct la instanțele române, fie la autoritățile străine, care vor trimite cererea tot instanțelor române. În timp ce prima variantă este mai rapidă, cea de-a doua poate fi mai bine documentată.