În ultimii ani, instanțele din România au adoptat o abordare din ce în ce mai fermă privind confiscarea bunurilor în dosarele de trafic de droguri. Măsurile de confiscare în cauzele de trafic de droguri pot viza nu doar sume de bani sau autoturisme, ci și locuințe, criptomonede, ori alte bunuri despre care se presupune că provin din activități infracționale.
Dacă ești implicat într-un astfel de dosar — sau cineva apropiat ție este cercetat pentru trafic — este esențial să înțelegi cum funcționează mecanismul confiscării și ce posibilități există pentru a-l contesta.
Ce presupune confiscarea în cauzele de trafic de droguri?
În dreptul penal român, confiscarea este o măsură de siguranță prin care statul preia anumite bunuri de la persoane condamnate pentru infracțiuni. În cazurile de trafic de droguri, confiscarea poate fi:
- Confiscare directă – bunuri care au fost folosite la comiterea faptei (ex. mașina folosită pentru transportul drogurilor).
- Confiscare extinsă – bunuri dobândite legal, dar despre care se poate demonstra că nu corespund veniturilor licite ale persoanei condamnate.
Confiscarea se poate dispune chiar dacă bunurile nu mai sunt în posesia inculpatului – în acest caz, se va confisca valoarea echivalentă.
Ce bunuri pot fi confiscate?
Practica judiciară arată că instanțele pot dispune confiscarea unor bunuri variate în dosarele de trafic:
- Sume de bani găsite asupra inculpatului sau în locuință
- Autoturisme folosite pentru transportul drogurilor
- Telefoane, laptopuri, dispozitive folosite în organizarea rețelei
- Criptomonede din portofele digitale
- Proprietăți imobiliare atunci când nu există justificare economică
Important: Nu este necesar ca bunul să fie înscris pe numele inculpatului. Se poate confisca și de la un terț (ex: partener, părinte, prieten), dacă se dovedește că acel bun este legat de fapta penală.
Ce spune jurisprudența recentă?
Instanțele din România, în special după deciziile CJUE și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, au devenit mai active în aplicarea confiscării extinse. Câteva tendințe recente includ:
- Accent pus pe proveniența veniturilor în perioada investigată
- Inversarea sarcinii probei – inculpatul trebuie să justifice proveniența legală a bunurilor
- Confiscarea sumelor în valută și criptomonede pe baza echivalentului în lei
- Aplicarea măsurii chiar și în cazul suspendării executării pedepsei, dacă instanța consideră că bunurile provin din trafic
Poți contesta confiscarea?
Da. Măsura de confiscare în trafic de droguri poate fi contestată prin:
- Apărare în cadrul procesului penal – avocatul poate argumenta că bunurile nu sunt legate de infracțiune.
- Căi de atac – apel sau recurs împotriva hotărârii de confiscare.
- Intervenție terțului de bună-credință – dacă bunul aparține legal altei persoane, aceasta poate solicita restituirea.
Un avocat specializat în drept penal va analiza dosarul, sursa bunurilor, și va construi o strategie de apărare în funcție de circumstanțe.
Rolul avocatului în contestarea confiscării
În dosarele de trafic de droguri, un avocat bun poate face diferența între pierderea definitivă a unor bunuri de valoare și păstrarea drepturilor tale. Un avocat specializat te poate ajuta să:
- Demonstrezi proveniența legală a bunurilor
- Excluzi probe obținute ilegal (ex: percheziții neautorizate)
- Depui cereri de ridicare a sechestrului sau de restituire
- Reprezinți în fața instanței sau în procedurile de executare
Pentru cetățenii străini, este esențial ca avocatul să ofere asistență și în limba engleză și să explice procedurile într-un mod clar și accesibil.
Concluzie
Confiscarea în cauzele de trafic de droguri este o măsură severă, cu implicații directe asupra patrimoniului persoanelor investigate. Instanțele din România aplică tot mai frecvent această măsură, chiar și împotriva terților sau în lipsa unei condamnări definitive.
Dacă ești vizat de o astfel de procedură, este esențial să reacționezi rapid și să beneficiezi de apărare profesionistă. Cu o strategie juridică bine construită, ai șanse reale de a contesta măsura și de a-ți proteja bunurile.