Atunci când o persoană decedează, patrimoniul său este transmis moștenitorilor prin procedura succesorală. În România, moștenirea poate avea loc fie în baza legii, fie în baza unui testament lăsat de defunct. Deși în practică cele două forme se pot întrepătrunde, ele sunt guvernate de reguli distincte.
Cine moștenește în lipsa unui testament
În absența unui testament, moștenirea are loc conform regulilor stabilite de Codul civil. Legea stabilește un ordine clară a moștenitorilor și ponderea cu care aceștia pot primi bunurile celui decedat.
Există patru clase de moștenitori legali:
- Descendenții – copiii defunctului și urmașii acestora (nepoți).
- Ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați – părinții și frații/surorile defunctului.
- Ascendenții ordinari – bunicii, străbunicii etc.
- Colateralii ordinari – unchii, mătușile, verii de diferite grade.
Soțul supraviețuitor are un drept special, care se adaugă moștenitorilor din cele patru clase, în funcție de cine este chemat la moștenire.
Ce presupune redactarea unui testament
Un testament este actul juridic prin care o persoană dispune de bunurile sale pentru momentul în care nu va mai fi în viață. Este un act profund personal și poate lua mai multe forme.
Cele mai frecvente forme sunt:
- Testamentul olograf – scris de mână în întregime, datat și semnat de testator.
- Testamentul autentic – redactat în fața unui notar public.
- Testamentul privilegiat – permis în situații speciale, cum ar fi războiul sau catastrofele.
Pentru ca un testament să producă efecte, trebuie să respecte anumite condiții de fond și de formă. În lipsa acestora, poate fi contestat de moștenitorii legali.
Ce înseamnă acceptarea moștenirii
Moștenirea nu se dobândește automat. Fiecare moștenitor trebuie să-și manifeste opțiunea: fie acceptă moștenirea, fie o refuză.
Acceptarea se poate face expres (prin declarație notarială) sau tacit (prin acte de administrare sau folosire a bunurilor moștenite).
Este important de știut că, prin acceptare, moștenitorul preia nu doar bunurile, ci și eventualele datorii ale defunctului.
Cum se deschide procedura succesorală
Procedura se declanșează la un birou notarial, de regulă cel din circumscripția ultimului domiciliu al defunctului. Moștenitorii trebuie să prezinte:
- Certificatul de deces
- Actele de identitate și de stare civilă
- Acte de proprietate ale defunctului
- Eventualul testament
După verificări și discuții între moștenitori, notarul poate elibera certificatul de moștenitor.
Dacă există neînțelegeri între moștenitori sau testamentul este contestat, cauza poate fi soluționată doar de instanța judecătorească.
Când este nevoie de o acțiune în instanță
Deși majoritatea succesiunilor se finalizează la notar, există situații în care este necesară intervenția instanței. Acestea pot fi:
- Contestarea unui testament
- Excluderea unui moștenitor
- Stabilirea calității de moștenitor
- Partajul judiciar în caz de neînțelegere
Procesul succesoral poate deveni complex, mai ales când sunt implicați moștenitori multipli, bunuri diverse sau situații juridice neclare.
Concluzie
Fie că e vorba de moștenire legală sau testamentară, este esențial să cunoști drepturile și opțiunile pe care le ai. Procedura poate părea complicată, dar cu îndrumarea potrivită, pașii pot fi urmați fără dificultăți majore.