Conflictele între persoane pot degenera uneori în acuzații de amenințare sau hărțuire. Deși unele situații par banale, ele pot căpăta o formă penală dacă faptele îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. În acest articol explicăm ce înseamnă, din punct de vedere juridic, infracțiunile de amenințare și hărțuire, când o faptă devine penală și ce opțiuni ai dacă ești acuzat pe nedrept sau, din contră, ești victimă.
Ce înseamnă amenințarea în dreptul penal?
Potrivit Codului penal, amenințarea este fapta prin care o persoană spune sau sugerează altcuiva, în mod direct sau indirect, că îi va provoca un rău – fizic, psihic, material sau social – cu intenția de a o speria sau intimida.
Pentru ca fapta să fie penală, trebuie îndeplinite două condiții:
- persoana să fie cu adevărat speriată (răul să fie credibil pentru victimă);
- amenințarea să aibă un anumit grad de gravitate (nu orice insultă sau vorbă spusă la nervi intră automat în sfera penală).
Exemple de amenințări penale:
- „Dacă mai vorbești cu X, o să te nenorocesc”;
- „Am să-ți dau foc la mașină”;
- „Îți distrug viața și cariera, ai grijă.”
Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de amenințare este închisoarea de la 3 luni la 1 an sau amendă penală.
Ce înseamnă hărțuirea?
Hărțuirea este o formă de agresiune psihologică repetată. Legea o definește ca fiind urmărirea sau supravegherea insistentă a unei persoane, fără drept, în mod repetat, astfel încât victima ajunge să trăiască în teamă, stres sau disconfort continuu.
Forme tipice de hărțuire penală:
- urmărirea constantă pe stradă sau în apropierea locuinței;
- apeluri telefonice sau mesaje repetate, deși persoana a cerut să nu mai fie contactată;
- supravegherea fără acord (inclusiv prin camere, GPS, social media);
- prezentarea repetată la locul de muncă al victimei.
Pentru ca fapta să fie penală, trebuie să fie repetitivă și intenționată, iar victima să se simtă amenințată sau să îi fie afectată libertatea.
Pedeapsa este închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă penală.
Ce NU este penal?
- o singură ceartă între doi vecini sau foști parteneri;
- un mesaj scris într-un moment de tensiune, dacă nu e însoțit de alte acțiuni ulterioare;
- o replică dură spusă la mânie, dar fără intenție reală de a face rău;
- insistența de a primi un răspuns, dacă nu are caracter agresiv sau repetitiv.
Aceste comportamente pot fi deranjante sau nepotrivite, dar nu atrag automat răspunderea penală.
Ce poți face dacă ești acuzat pe nedrept de amenințare sau hărțuire?
Dacă ai fost reclamat pentru amenințare sau hărțuire, dar știi că nu ai comis o faptă penală, e important să:
- păstrezi orice probă (conversații, mesaje, apeluri);
- consulți imediat un avocat specializat în drept penal;
- nu contactezi presupusa victimă, pentru a nu agrava situația;
- colaborezi cu autoritățile și îți susții punctul de vedere legal.
Uneori, acuzațiile pot fi folosite abuziv în conflicte personale (divorț, partaj, custodie), iar avocatul te poate ajuta să clarifici situația și să îți aperi drepturile.
Ce poți face dacă ești victima?
Dacă simți că ești amenințat sau hărțuit:
- notează data și conținutul fiecărui incident;
- salvează orice mesaj sau înregistrare;
- depune plângere la poliție și solicită ordin de protecție, dacă este cazul;
- consultă un avocat pentru redactarea plângerii și sprijin în dosar.
Nu aștepta ca faptele să escaladeze – legea oferă protecție reală, dar doar dacă reclami situația.
Concluzie
Amenințarea și hărțuirea sunt fapte penale serioase, dar nu orice conflict sau replică dură intră sub incidența legii penale. Este important să cunoști diferența dintre un comportament neplăcut și unul ilegal. Fie că ești acuzat, fie că ești victimă, sfatul unui avocat este esențial pentru a acționa corect și a-ți proteja libertatea sau siguranța.